top of page
Logo black_

Probleme legate de alimentație

Uneori, relația noastră cu mâncarea poate deveni complicată. Fie că mănânci prea puțin, prea mult sau te concentrezi prea mult pe ceea ce mănânci, problemele legate de alimentație pot avea un impact semnificativ asupra sănătății tale.



Ce înseamnă o problemă legată de alimentație?

Fiecare dintre noi are propriile obiceiuri alimentare. Într-o zi poți mânca mult, iar în următoarea zi să nu ai la fel de multă poftă de mâncare. Uneori te poți strădui să mănânci mai sănătos, iar alteori să-ți permiți să te răsfeți puțin. Toate acestea sunt normale.

Totuși, uneori, relația noastră cu mâncarea poate deveni copleșitoare și poate provoca anxietate sau stres. Iată câteva semne care ar putea indica o problemă legată de alimentație:

  • controlezi excesiv ce sau cât mănânci

  • simți nevoia să elimini mâncarea din corp

  • ai senzația că nu te poți opri din mâncat

  • folosești mâncarea pentru a gestiona emoțiile

  • te simți vinovat(ă) pentru că te bucuri de mâncare

Problemele legate de alimentație sunt mai frecvente decât ai putea crede. Ele pot afecta pe oricine, indiferent de forma corpului, stilul de viață, gen, cultură, vârstă sau etnie. Și nu doar fetele pot fi afectate – studiile arată că aproximativ 25% dintre persoanele care se confruntă cu o tulburare alimentară sunt bărbați.


Semne și simptome ale problemelor alimentare

Iată câteva simptome posibile ale problemelor legate de alimentație:

  • Pierderea poftei de mâncare

  • Mâncatul atunci când nu îți este foame sau pentru a face față emoțiilor

  • Obsesia legată de forma corpului, cum ar fi sentimentul că ești „prea gras” sau „nu suficient de musculos”

  • Consumarea doar a anumitor tipuri de alimente sau urmarea unor diete extreme sau la modă

  • Teama de a te îngrășa

  • Gânduri constante despre mâncare

  • Schimbări dramatice de greutate sau încercarea de a câștiga multă masă musculară

  • Provocarea vărsăturilor sau utilizarea laxativelor

  • Plecarea rapidă de la masă pentru a vomita sau a ascunde mâncarea

  • Sentimentul de jenă sau evitarea de a mânca în prezența altora

  • Sentimente de vinovăție pentru că mănânci sau grija excesivă în legătură cu anumite alimente

  • Dorința de a mânca, dar incapacitatea de a o face

  • Limitarea cantității de mâncare pentru a simți că ai control

  • Exerciții fizice excesive sau senzația că trebuie să faci sport după ce ai mâncat


Poate crezi că știi cum arată o tulburare alimentară, dar simptomele variază foarte mult de la o persoană la alta, iar greutatea sau aspectul fizic nu definesc întotdeauna problema. Dacă te regăsești în oricare dintre aceste simptome, vorbește cu cineva în care ai încredere.

Factori care pot influența problemele alimentare


  1. Experiențe din trecut

    Modul în care ai fost crescut influențează modul în care gestionezi diverse situații. Dacă ai fost învățat că e acceptabil să reacționezi agresiv când ești furios, poate fi dificil să găsești alte modalități de a-ți gestiona emoțiile. De asemenea, experiențele traumatice din trecut pot contribui la problemele actuale legate de alimentație.


  2. Situații din prezent

    Dacă treci prin momente dificile, poate fi mai greu să îți gestionezi emoțiile. Situații precum:

    • Stresul legat de examene

    • Probleme în relații

    • Conflicte familiale, cum ar fi un divorț

    • Pierderi sau doliu

    • Discriminare sau nedreptăți legate de rasă, religie, dizabilitate, sexualitate sau gen

Dacă aceste experiențe îți afectează sănătatea mintală, este important să cauți sprijin.


Gânduri și îngrijorări despre lume

Stresul legat de evenimentele globale sau sociale poate contribui, de asemenea, la dificultățile de a gestiona relația cu mâncarea.

Iată câteva strategii și sfaturi utile:

🧠 1. Înțelege și acceptă emoțiile tale

  • Problemele alimentare sunt adesea legate de gestionarea emoțiilor precum stresul, anxietatea sau tristețea.

  • În loc să folosești mâncarea pentru a „amorți” sau „controla” aceste emoții, încearcă să le conștientizezi:

    • Reflectă asupra emoțiilor – "Ce simt acum?"

    • Folosește tehnici de mindfulness pentru a rămâne ancorat în prezent.

    • Ține un jurnal emoțional – scrie ce simți înainte și după ce mănânci.


💡 2. Schimbă gândurile negative despre corp și mâncare

  • Gândurile distorsionate („sunt prea gras/grasă”, „nu ar trebui să mănânc asta”) contribuie la relația nesănătoasă cu mâncarea.

  • Înlocuiește gândurile negative cu afirmații pozitive:

    • În loc de: „Nu am voie să mănânc asta” → Încearcă: „Este în regulă să mă bucur de mâncare.”

    • În loc de: „Trebuie să slăbesc ca să fiu acceptat” → Încearcă: „Valoarea mea nu este definită de greutatea mea.”


🍽️ 3. Adoptă o abordare intuitivă față de alimentație (Intuitive Eating)

👉 Ideea de a „asculta corpul” este cheia:

  • Mănâncă atunci când îți este foame și oprește-te când te simți sătul(ă).

  • Evită restricțiile severe – acestea duc adesea la mâncat compulsiv.

  • Nu clasifica alimentele ca „bune” sau „rele” – toate alimentele pot face parte dintr-o alimentație echilibrată.

  • Întreabă-te: „Îmi este cu adevărat foame sau încerc să gestionez o emoție?”


🌸 4. Dezvoltă mecanisme sănătoase de gestionare a stresului

Înlocuiește mâncatul emoțional cu alte tehnici de reglare emoțională:✅ Tehnici de respirație profundă

✅ Meditație mindfulness

✅ Activitate fizică plăcută (nu ca pedeapsă)

✅ Discută cu o persoană de încredere

✅ Încearcă activități creative (desen, muzică, scris)


🗣️ 5. Creează o relație sănătoasă cu propriul corp

  • Practică „body neutrality” – acceptarea corpului tău fără a-l judeca.

  • Evită să te compari cu imaginile de pe rețelele sociale – multe dintre ele sunt editate și nerealiste.

  • Concentrează-te pe senzațiile de confort și energie, nu pe numărul de pe cântar.


🚨 6. Învață să identifici „semnalele de alarmă” și să ceri ajutor

Dacă simți că relația ta cu mâncarea scapă de sub control

➡️ Vorbește cu un psiholog sau un terapeut specializat în tulburări alimentare.

➡️ Caută sprijin într-un grup de suport.

➡️ Dacă te confrunți cu simptome severe (vărsături auto-provocate, restricții extreme, pierdere rapidă în greutate), caută sprijin medical imediat.


❤️ 7. Construiește un mediu alimentar sigur și echilibrat

  • Creează un program regulat de mese pentru a evita senzația de foame extremă.

  • Evită dietele restrictive – acestea pot declanșa comportamente de mâncat compulsiv.

  • Înconjoară-te de persoane care susțin o relație sănătoasă cu mâncarea.

  • Alege să îți acorzi plăcere în mâncare – fără vinovăție!


🌈 8. Fii blând(ă) cu tine – procesul de vindecare durează

✔️ Vindecarea nu este liniară – vor exista zile mai bune și zile mai grele.

✔️ Ai răbdare cu tine și nu te judeca dacă faci un pas înapoi.

✔️ Concentrează-te pe progres, nu pe perfecțiune.


🔎 Când să ceri ajutor de la un specialist

➡️ Dacă observi că simptomele îți afectează viața de zi cu zi

➡️ Dacă te simți copleșit(ă) de gândurile legate de mâncare sau corp.

➡️ Dacă simți că îți pierzi controlul asupra alimentației.

➡️ Dacă te confrunți cu anxietate, depresie sau comportamente auto-vătămătoare legate de alimentație.

Nu ești singur(ă) – problemele alimentare pot fi dificile, dar cu sprijinul potrivit, poți învăța să ai o relație mai sănătoasă cu mâncarea și cu propriul corp. ❤️




Real stories from young people like you

bottom of page