Tulburările de alimentație

Dacă ești îngrijorat de comportamentul copilului tău în raport cu mâncarea sau dacă i s-a pus un diagnostic de tulburare de alimentație, nu ești singur. Pe această pagină vei găsi informații despre tulburările de alimentație și sfaturi despre cum să obții ajutorul potrivit pentru copilul tău.

Ce sunt tulburările de alimentație?

Tulburările de alimentație sunt afecțiuni serioase de sănătate mintală care pot avea un impact profund asupra sănătății fizice și mentale ale unei persoane. Acestea pot afecta pe oricine, indiferent de forma corpului, stilul de viață, genul, cultura, vârsta sau etnia lor.

Tulburările de alimentație și alte probleme de sănătate mintală

Mulți tineri care dezvoltă tulburări de alimentație trec, de asemenea, prin alte dificultăți emoționale, cum ar fi:

Anxietatea sau stresul.
Stări de spirit scăzute sau depresia.
Probleme legate de stima de sine.

De ce apar tulburările de alimentație?

Comportamentele legate de mâncare pot deveni o modalitate prin care un tânăr încearcă să facă față unor gânduri sau emoții dificile. Aceste comportamente pot include:

Restricționarea alimentației.
Consumul rapid și excesiv de alimente (mâncat compulsiv).
Folosirea unor metode nesănătoase pentru a elimina mâncarea, cum ar fi provocarea vomei.

Deși poate fi dificil de înțeles din exterior, aceste comportamente pot:

Le ofere un sentiment de control sau de reducere a anxietății și panicii.
Îi ajute să amorțească sau să reducă emoțiile neplăcute.
Îi facă să simtă că au un mod de a gestiona situațiile dificile.

Impactul tulburărilor de alimentație

În timp, aceste gânduri și comportamente devin adânc înrădăcinate și pot începe să domine viața de zi cu zi. Acest lucru poate avea:

Efecte sociale – afectând relațiile cu prietenii și familia.
Consecințe grave asupra sănătății fizice – incluzând probleme de creștere și dezvoltare la tineri.
În cazurile severe, dacă nu sunt tratate, tulburările de alimentație pot duce la moarte.

Căutarea ajutorului

Vestea bună este că tulburările de alimentație pot fi tratate, iar persoana afectată poate să-și revină. Cu cât primește mai repede ajutorul potrivit, cu atât va fi mai ușor.

De reținut pentru părinți:

Aspectul sau greutatea copilului nu determină dacă există o problemă legată de alimentație.
Este important să acționezi imediat ce observi comportamente legate de mâncare care te îngrijorează.
Intervenția timpurie poate preveni problemele grave de sănătate fizică și poate ajuta copilul să găsească metode sănătoase de a face față emoțiilor.

Căutarea sprijinului profesional la momentul potrivit poate face o diferență semnificativă în recuperarea unui tânăr.

Tipuri diferite de tulburări de alimentație

Problemele alimentare pot să se dezvolte într-un anumit tip de tulburare de alimentație, dar chiar dacă nu ești sigur că este vorba despre o tulburare specifică, copilul tău are nevoie de ajutor profesional dacă comportamentul său legat de mâncare îi afectează viața de zi cu zi. Iată câteva diagnostice comune pentru tulburările de alimentație.

Anorexia nervoasă

Anorexia este caracterizată printr-o restricționare extremă a alimentației și o frică intensă de a lua în greutate, chiar și atunci când persoana este subponderală.

Simptome fizice:

Pierdere semnificativă în greutate.
Oboseală extremă și senzație constantă de slăbiciune.
Lipsa menstruației (amenoree) la persoanele de sex feminin.
Piele uscată, unghii fragile și căderea părului.
Sensibilitate crescută la frig (hipotermie).

Simptome comportamentale:

Refuzul de a mânca sau consumul de cantități extrem de mici de alimente.
Urmarea unor reguli rigide privind mâncarea („Nu mănânc carbohidrați”, „Nu mănânc după ora X”).
Exerciții fizice intense, indiferent de oboseală.
Monitorizarea obsesivă a greutății prin cântăriri frecvente.
Evitarea meselor în public sau scuza că „au mâncat deja”.

Simptome emoționale:

Frică intensă de a lua în greutate.
O imagine corporală distorsionată (se văd mai mari decât sunt).
Sentimente de vinovăție după ce mănâncă.

Bulimia nervoasă

Bulimia implică episoade de mâncat compulsiv urmate de comportamente compensatorii, cum ar fi vărsăturile provocate.

Simptome fizice:

Probleme dentare (smalț erodat) și umflarea glandelor salivare, din cauza vărsăturilor frecvente.
Arsuri la stomac, reflux gastric sau dureri abdominale.
Dezechilibre electrolitice care pot provoca palpitații cardiace.
Oboseală constantă.

Simptome comportamentale:

Consumul rapid și în cantități mari de alimente într-un timp scurt (binge eating).
Provocarea vărsăturilor sau utilizarea laxativelor pentru „a scăpa de mâncare”.
Exerciții fizice excesive pentru a compensa consumul caloric.
Secretație legată de obiceiurile alimentare (ascunderea alimentelor).

Simptome emoționale:

Sentimente intense de rușine sau vinovăție după episoadele de binge eating.
Frica de a pierde controlul asupra mâncatului.
Depresie sau anxietate legate de obiceiurile alimentare.

Tulburarea de mâncat compulsiv (BED - Binge Eating Disorder)

BED este caracterizată prin episoade regulate de consum excesiv de alimente, fără comportamente compensatorii.

Simptome fizice:

Creștere în greutate sau fluctuații de greutate.
Probleme gastrointestinale cauzate de episoadele de mâncat excesiv.
Oboseală și letargie.

Simptome comportamentale:

Consumul rapid de alimente, chiar și atunci când nu există senzația de foame.
Mâncatul în secret sau noaptea pentru a ascunde cantitățile consumate.
Lipsa controlului în timpul episoadelor de mâncat compulsiv.
Evitarea meselor în public din teama de a fi judecat.

Simptome emoționale:

Sentimente intense de rușine, vinovăție sau scăderea stimei de sine după episoadele de binge eating.
Preocupare excesivă pentru greutate și imagine corporală.
Anxietate sau depresie legate de obiceiurile alimentare.

ARFID (Tulburarea de aport alimentar evitant/restrictiv)

ARFID implică evitarea alimentelor din motive senzoriale sau din cauza unei traume alimentare, fără dorința de a pierde în greutate.

Simptome fizice:

Greutate corporală scăzută pentru vârstă și înălțime.
Deficiențe nutriționale, cum ar fi anemie sau lipsa vitaminelor esențiale.
Lipsa apetitului și senzația redusă de foame.

Simptome comportamentale:

Evitarea anumitor alimente din cauza texturii, gustului, mirosului sau aspectului.
Refuzul de a încerca alimente noi („mofturi extreme la mâncare”).
Evitarea alimentelor după o experiență traumatică (de exemplu, înecarea cu mâncare sau vărsături).